Suna alarma...Ma ridic cu greu din pat...Parca as fi "tras in jug" toata noaptea, iar in cap in pulseaza o vena de parca ar sta sa explodeze...De ce? Deoarece cam la o jumatate de ora de la intrarea mea in lumea somnului cel mic a decis ca trebuie sa faca febra...Si uite asa dupa administrarea unui medicament pentru febra am "dormit" toata noaptea cu mana pe fruntea celui mic pentru a sesiza daca febra da inapoi sau ataca in forta...Dar sa revenim! Ma trezesc si opresc alarma! Ma intind putin si ma indrept spre baie pentru ritualul de dimineata. Brusc imi fuge pamantul de sub picioare! Fac niste jonglerii si reusesc sa imi restabilesc echilibrul incercand sa identific cauza cutremurului! Pe covor niste masinute asezate cu grija de piticul meu astfel incat sa participe la raliul Dakar! Raliu care se desfasoara exact in mijlocul livingului nostru! Rasuflu usurata! Sunt inca in picioare! Ajung la baie si imi pun pasta pe periuta de dinti dar intre timp vad pe jos niste hainute aruncate de cel mic, semn ca sunt murdare. Spalandu-ma pe dinti cu o mana mut cu cealalta mana hainutele de pe gresie in cosul de rufe multumind celui de sus ca am doua! Pe cosul de rufe stau niste dinouzauri care ar trebui sa stea intr-o cutie din camera piticului. Continuand sa ma spal pe dinti, stramut si dinozaurii in habitatul lor natural si ma gandesc ca in timp ce ma spal pe dinti as economisi timp daca as pune si cafeaua pe foc...Pana ma spal pe dinti, se termina si cafeaua...Ajung in bucatarie unde pun cafeaua pe foc! Cand sa plec de langa aragaz alte probleme...Desi aseara am spalat o tona de vase se pare ca iarasi au aparut altele din neant (probabil sotul a mai luat seara o gustarica nocturna)...Nu mai fac nimic! (in gandul meu)...Termin spalatul pe dinti! Un gand nu-mi da pace: vasele trebuie spalate! Cum sa ramana chiuveta plina? Merg la bucatarie si spal vasele oprind si cafeaua, care intre timp s-a terminat. Imi pun o cana de cafea si dau sa ma indrept spre canapeaua din living sa beau o gura de cafea linistita (profit de faptul ca nimeni nu s-a trezit si inca mai pot sa imi aud gandurile). Pana sa ajung la canapea imi amintesc ca cel mic are un proiect la gradinita si trebuie sa ducem un fruct si o leguma! Sorb o gura de cafea, o las jos si ma lansez in cautarea celor trebuincioase! Gasesc un mar si o rosie! Bun! Scop atins! Dau cu ochii de ceas! Cum? E deja 7 fara un sfert? Ma ia un val de caldura dar incerc sa ma linistesc! Hainele repede! Ce bine ca sunt pregatite de aseara! Asa totul merge repede! Incep sa imi fac un machiaj usor (necesar pentru a arata a "om" dupa noaptea de "stand by"). Reusesc sa aplic un anticearcan si cand ridic ochii vad orchideea din geam care da semne de "aplecare". Oare cand i-am pus apa ultima data? Daca nu o ud acum, uit de ea! Las jos intrumentele de machiaj si ma indrept spre misiunea Orchideea. Ii pun putina apa! Imi amintesc si de florile din dormitor! Probabil au si ele aceleasi simptome de "aplecare" asa ca extind misiunea si asupra lor! Bun! Sa revenim! Dau repede cu dermatograful si in acelasi timp revizuiesc mental echipamentul alcatuit aseara pentru cel mic! Parca e mai rece azi! Trebuie sa schimb bluza cu una mai groasa! Mi-e somn! De ce oare? Cafeaua! Ma reped iar spre cafea cu ochii la ceas! Gata s-a terminat relaxarea mea de dimineata! Trebuie sa il trezesc pe cel mic!
Intru in camera celui mic si inspir adanc incercand sa intru intr-o stare Zen care sa ma ajute sa trec de trezirea si pregatirea celui mic pentru gradinita! "Buna dimineata, iubire! E timpul sa ne trezim! Buna dimineata, s-a trezit si rata!" Nici un semn ca m-ar auzi! Planul doi: "Daca nu deschizi ochisorii va urma atacul furnicilor de mai!" Nici un semn! Trec la atac! Un fel de gadileala presarata cu zambete si rasete din partea celui mic! Sus! Trebuie sa ne trezim! Hai ca suntem in intarziere!"" Te rog mami, doar un minut! Mi-e atat de somn!" Si uite asa incepe negocierea! "Te las doar un minut! Ok? Sa nu te mai aud apoi ca vrei inca un minut si inca unul ca de obicei!" "Promit mami!"...Bun deci am un minut! Ce pot sa fac intr-un minut? Pun cheile in geanta, telefonul in husa si apoi in geanta, iau niste facturi de pe masa care trebuie platite azi pentru ca e ultima zi si le indes cu spor in geanta... Ar mai fi ceva? Sting lampa de veghe din camera piticului, adun cerealele imprastiate de pe covor pentru a nu calca pe ele si revin: "Iubire a trecut un minut! Sus!"Incepe un plans cu lacrimi mari: "Vreau si eu o zi libera, mami! Sunt obosit!" Cand il aud imi creste tensiunea dar ma calmez rapid gandindu-ma ca parca si mie imi vine sa plang cand ma gandesc ca trebuie sa merg la servici! Are dreptate saracul! Il incurajez: "Stii ce zi e azi? Mai avem doar azi, joi si vineri si pe urma o sa avem doua zile libere: sambata si duminica!: Strategia a dat rezultate! Se ridica in fund! Trag cu greu bluza de pijama de pe el si o inlocuiesc rapid cu un tricou si o bluza mai grosuta! Urmeaza pantalonii! Sosetele! Simt niste picaturi de transpratie cum isi fac loc in jos pe spatele meu! Suntem aproape gata! Il duc in living unde il mai las sa motaie pana termin eu ce mai am de facut! Brusc deshide ochii! "Mami avem proiect azi la gradinita!Un fruct si o leguma! "Stiu, dragule le-am pregatit deja!Ti-am pus deja un mar si o rosie in rucsac! " "Rosie? Stii ca nu suport rosiile! Vreau o alta leguma!" Inspir iar si cu greu reusesc sa regasesc starea Zen. Deschid iar frigiderul! "E bun un castravete?""Nu!""Un morcov?" "Da!" Ura!!! Nu imi vine sa cred ca am gasit raspunsul corect din doar 2 incercari! Victorie! Cred ca cam asta ar fi! Putem pleca! Ne incaltam si iesim! Pe la etajul 1 al blocului incepe sa ma apuce iar panica : oare am oprit aragazul cand am luat cafeaua de pe foc? mai coboram o scara si apoi stresata de faptul ca nu pot vizualiza exact momentul opririi aragazului ma intorc sa verific! Mai bine sa verific decat sa se intample ceva! "Ramai aici putin iubire pana urca mami sa verifice daca a oprit aragazul! " "Nu!" Nu prea am timp de negociere pentru ca dand cu ochii de ceas constat ca suntem in intarziere! "Bine hai cu mami sus ! Un pic mai repede ingeras ca intarziem iar! " Ajung sus, deshid usa de la intrare si verific aragazul: era stins! Puteam sa nu ma mai intorc, am pierdut timp pretios! Nu-i nimic! Bine ca e totul in regula! Inspir si imi pun un zambet pe fata: "Totul e in perfect! Doamne-ajuta!"....
Daca si tu esti ca si mine parinte, daca si la tine haosul e o poveste care se repeta in fiecare zi te invit sa faci cunostinta cu cei de la PARENTIME care si-au propus sa ne arate ca perfectiunea exista, trebuie doar ca noi sa o vedem.
Diminetile tale cum sunt?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu