Cand n-ai cu ce, n-ai cu ce! Sau...rent-a-car!

        Cand n-ai cu ce, n-ai cu ce! Stiu, stiu, o sa ziceti ca am avut nevoie de o cantitate mare de materie cenusie pentru a emite un astfel de enunt plin de intelesuri si subintelesuri. Si, de ce sa nu recunosc, veti avea dreptate! Nu e o propozitie foarte profunda si nici filosofica! Dar, propozitia asta s-a nascut dupa ceva saptamani de frustrari asa ca isi are explicatia (da, da! exista o explicatie!) si fundamentul in aceste frustrari. Dar sa detaliem!

         Vreau la mare! Demult!Bine, vreau in fiecare an la mare, cam de cand soarele hotaraste sa se imprieteneasca la catarama cu cat mai multe grade Celsius din termometru pana cand se cearta urmand divortul (si reimpacarea in anul care vine)! Sotul meu strange din dinti inainte sa inceapa vara gandindu-se ca iarasi urmeaza povestea cu marea! S-a saturat de mare si de soare ca de mere padurete! Dar asta nici nu conteaza! Oricum e atat de intelegent incat sa stie deja ca o discutie in contradictoriu privind marea nu ii aduce decat prejudicii! Asa ca tace! Si ofteaza!

         Asa ca sotul, dupa cum vedeti, nu ar fi o problema! Problema este ca, masina din dotare, probabil molipsindu-se de la sotul a inceput sa dea semne de nemultumire refuzand parca cu orice pret un drum pana la mare. Cei 800 de kilometri o sperie de-a dreptul asa ca....

         Mai intai, a cedat toba...Nu-i bai, am zis! E bine si daca paraie si baraie, numai sa mearga! Dar apoi a urmat aerul conditionat! Deja am inceput sa ma gandesc cum vom rezista  (noi, dar mai ales copilul din dotare) cei 800 de kilometri la 40 de grade!!!! Nu-i nimic! O sa deschidem geamurile si o sa se faca vant! Ne facem si freza cu ocazia asta! Cand a decis sa sucombe si ultimul cauciuc de rezerva din dotare si placutele de frana au inceput sa dea semne de batranete (nu neaparat timpurie) am inceput deja sa ma gandesc ca ar fi bine sa renunt!Dar cum sa renunti la mare, dupa ce am visat un an la mare? Cum sa renunt ...cand eu nu renunt! Niciodata! Nici macar cand ar fi cazul! 

         M-am hotarat! Daca va asteptati sa spun ca marea mai poate astepta, va inselati! Eu, cum am spus deja si ma repet, nu renunt! Trebuie sa gasesc o solutie astfel incat drumul pana la mare sa nu mai reprezinte doar o distanta de parcurs in conditii de minima sigurata ci si o placere, o incantare.

        Solutia?! Rent a car!

      O sa ma intrebati ce inseamna asta? Inseamna ca in loc sa ma duc cu masina mea si sa platesc bani la biserici ca sa tina slujbe sa ajung cu bine la destinatie, adica la mare, am sa inchiriez o masina de Doamne-ajuta! De unde? De la o firma serioasa, care isi respecta clientii si angajamentele. Asa ca am hotarat sa inchiriez o masina de la SIXT Rent a Car membra a grupului  New Kopel Group. De am ales asa? Pentru ca alegerile mele sunt mereu inteligente! Si modeste ;) 

        SIXT Rent a car are la nivel national peste 15 birouri de inchiriere auto, cu o buna raspandire si acoperire locala: Arad, bucuresti, Bacau, Brasov, Cluj, iasi, Oradea, Suceava, Sibiu, Targu Mures sau Timisoara. Asta a fost prima bila pentru ei. Eu de exemplu sunt din Zalau si pana la Cluj e o aruncatura de bat! Asa ca deja din primul moment, SIXT Rent a car imi e aproape, si la propriu, si la figurat. PS, daca arunci un ochi la orasele unde au sedii cu siguranta gasesti si tu unul care sa iti fie la fel de aproape. 

        A, si nu trbeuie sa fii vreun Einstein (nu ca eu sau tu nu am fi!) sa te descurci pe site-ul lor! Intri pe site, alegi orasul din care vrei sa inchiriezi masina si perioada pentru care vrei sa inchiriezi masina. In secunda urmatoare vei avea o  lista de masini si preturi pentru fiecare! Atat e de usor!

       Aceasta problema fiind rezolvata, nu imi ramane decat sa fac traseul de vizitat (nu doar de parcurs). 

          Prima oprire va fi Salina de la Turda (desi aproape, nu am avut ocazia inca sa o vad asa ca e un must see).

      Iar cetatea Sighisoarei este absolut superba si baiatul meu va vrea cu siguranta sa o vedem iarasi. 

      Lista locurilor de vizitat ramane bineinteles deschisa, important e ca am rezolvat problema mijlocului de transport si acuma pot spune: "Am cu ce, ma! Am cu ce!".