BUCURIA DE A FI PARINTE SAU NUMAI PARINTE SA NU FII?!!!

Sunt parinte! Acesta e un lucru cert! Singurul! Din momentul in care am devenit parinte restul lucrurilor care au urmat au stat clar sub semntul incertitudinii! De ce? Va intrebati?

Pai, in primul rand, cand esti parinte de copil mic (bebe strumf) nu e cert ca vei avea timp sa mananci, sa dormi daca esti obosit sau chiar sa faci cate o baie din cand in cand ca macar oboseala sa se spele (nu degeaba se zice la romani ca cele rele sa se spele, cele bune sa se adune). 

Daca esti parinte de copil prescolar stau sub semnul incertitudinii linistea si somnul tau cel de toate noptile deoarece odata cu intrarea in gradinita si cu inceputul construirii unei imunitati noptile tale devin albe ca neaua (m-am abtinut cu greu sa spun negre ca smoala).

Daca esti parinte de copil scolar sta sub semnul incertitudinii capacitatea ta de a tine pasul cu schimbarile din programa si cu multitudinea de teme, proiecte etc. Pe masura ce anii de scoala se aduna in portofoliul copilului tau incepi tot mai mult sa te uiti crucis (ca sa nu spun ca "boul la poarta noua") la ce se cere pentru a fi pregatit la scoala.

Urmeaza apoi sa fii parinte de copil adolescent cand autoritatea ta sta numai sub semnul incertitudinii si cand scopul copilului tau e sa te ignore, sa te sfideze si sa te considere depasit.

Cred ca si tu, indiferent in ce stadiu de parinte esti, ai avut de multe ori tendinta si oftatul aferent zicerii: "numai parinte sa nu fii"! Si cine ar putea sa ne invinovateasca? Sa fii parinte nu e deloc usor mai alea avand in vedere ca, copilul vine fara instructiuni de utilizare (stii si tu cat te-ai chinuit sa montezi biroul cumparat de la chinezi la care au uitat sa ataseze instructiunile de utilizare, nu? ). Gluma e gluma, insa cu meseria de parinte nu prea poti glumi.

Asa ca inveti treptat treptat fie de la altii, fie din propriile greseli.

Dar daca intoarcem reversul medaliei ne dam seama ca a fi parinte e cea mai mare bucurie. Cei care nu aveti copii o sa spuneti ca nu e chiar asa, ca in viata iti poti croi singur bucurii si ca fericirea ta nu atarna de aparitia unui copil in viata ta. Si probabil asa e. Insa daca ai un copil intregul tau univers se schimba. Viata ta se vede prin ochii lui. Bucuria ta se hraneste din bucuria lui. Iar bucuria de a fi parinte sterge cu buretele momentele in care oftezi spunand "numai parinte sa nu fii".

Pentru mine copilul meu reprezinta totul. Nu mi-as vedea viata fara el asa ca incerc sa ii ofer toate bucuriile posibile pentru ca eu sunt leaganul copilariei lui. Incerc sa petrec momente frumoasa, de calitate, alaturi de el. Incerc sa fiu atenta la evolutia ui, la dorintele lui, incerc sa il alint si sa ii alint copilaria.

Si fac asta mereu in avans cu gandul mereu la alte momente pe care vom putea sa le petrecem impreuna. De exemplu acum, de cand a inceput vremea mai rece am inceput deja sa ma gandesc la fulgi de nea, la zapada si la o sanie pentru copii. Deja ma gandesc la cum ne vom da impreuna cu saniuta, la obrajii nostri inrositi de gerul de afara si la tipetele de bucurie scoase de piticul meu atunci cand saniuta demareaza in tromba. Asa ca o saniuta noua, potrivita pentru anii lui (iau in considerare spusele lui :"uite, mami, nu mai sunt mic! uite ce mult am crescut!") este absolut necesara pentru ca noi sa ne bucuram de "Zana Iarna" sau "Craiasa Zapezii". Si uite asa, cu ajutorul celui mai bun prieten al meu, Mr. Google, am gasit magazinul online Babytrend. Aici am fost suprinsa de diversitatea categoriilor de produse de care dispun: carucioare copii, scaune auto copii, camera copilului, la masa, igiena si sanatate, la plimbare, joaca si activitati, jocuri si jucarii, gradinita si scoala. Am pierdut ceva vreme admirand produsele lor si facandu-mi o lista de dorinte pentru cel mic (mai ales ca se apropie cu pasi repezi Mos Nicolae, Mos Craciun si ziua celui mic). Cu greu m-am adunat si am revenit la scopul initial si anume, cautarea unei saniute perfecte.





 

Saniutele asa cum vedeti in imaginile de mai sus au evoluat mult asa ca iarasi am stat foarte mult cantarind optiunile (pe babytrend gasesti saniute de toate tipurile si felurile la preturi mai mult decat accesibile). Ma tot tragea atat spre saniutele de lemn, clasice, care imi amintesc de copilarie, insa imi tot spuneam ca totusi lumea a evoluat asa ca nu e chiar in regula sa ma agat doar de clasic. 

In incercarea de a ma hotari ce saniuta sa comand am decis sa ma mai plimb putin pe site deoarece stiu ca odata cu bulgareala, mersul la saniuta si facut de ingerasi in zapada apar inevitabil si micile raceli, tusea etc. Nu vreau sa ma gandesc la aceste aspecte insa sunt un parinte calculat asa ca imi place sa fiu pregatita, astfel incat situatiile neplacuta sa nu ma ia prin suprindere. 

Aici a fost foarte usor sa ma decid deoarece iarna trecuta am tot plimbat niste aparate aerosoli de la un prieten si de o matusa si, viceversa, pentru ca iarna ne-a cam dat de furca. Am pus repede in cosul de cumparaturi un aparat pentru aerosoli 2 in 1 Maxi Mebby, pentru ca are dubla functie: terapia cu aerosoli si spalarea si curatarea cailor nazale. Are un sistem de dubla-supapa cu care se poate mari aportul de medicamentatie inhalata si are un filtru anticontaminare care e foarte util (sunt convinsa ca si aparatul meu va fi pendulat intre noi si copiii altor prieteni in momentele in care acest lucru va fi necesar). Contine si o cutie de accesorii in care gasim 2 masti, una pentru copil, una pentru adult, ceea ce e foarte bine!



 

Cu saniuta nu m-am hotarat nici acum 100%, dar am adaugat in cosul de cumparaturi una clasica, de lemn, dar pe lista de cumparaturi a lui Mos Craciun figureaza una mai moderna - mosul trebuie sa tina pasul cu tendintele ;) De ce am mers pe cea clasica? 

• pentru ca este confectionata din lemn masiv de fag de calitate superioara


• pentru ca este usoara si potrivita pentru orice tip de derdelus


• pentru ca lemnul este finisat cu lac ecologic rezistent asta asigurand trainicia saniutei


• si, bineinteles, pentru designul clasic, care imi aminteste de copilarie

Tu cat de des pendulezi intre "bucuria de a fi parinte" si "numai parinte sa nu fii"? Si ce anume ai cumpara de pe Babytrend pentru momente frumoase alaturi de cei dragi tie? 

P.S. Daca ai pus deja ochii pe unul/ mai multe produse aboneaza-te la newsletter pentru ca asa cum stii deja urmeaza Black Friday care se lasa cu oferte speciale, promotii si noutati. 

Articol scris în campania “Babytrend”  din cadrul competiţiei Vinerea Bloggerilor/BlogAwards.

 

UNDE TEAMBUILDING NU E, ECHIPA NU E!

Anul de gratie 2000 si ceva (nu dau cifre exacte pentru ca, daca va descurcati cu matematica, puteti face un calcul simplu si atunci nu-mi convine ;)).Terminasem facultatea de o luna si eram proaspat intoarsa acasa, intr-un oras atat de mic incat, daca ieseai pe strada, la fiecare aproximativ 20 de secunde trebuia sa saluti si sa zambesti unui cunoscut. Eram hotarata, determinata si constienta de faptul ca viata mea e la inceput de drum. Aveam sperante atat de mari incat doar aripile imi mai lipseau. Imi doream un loc de munca. Am pornit cu ideea ca vreau un loc de munca, orice loc de munca. Vreau sa muncesc, sa invat, sa adun experienta. 

De pe piedestalul celor 4 ani de facultate gasirea unui loc de munca parea floare la ureche, mai ales la pregatirea si recomandarile pe care le aveam. Realitatea insa mi-a dovedit ca lucrurile nu merg intotdeauna in directia in care trebuie sa mearga. Si acum ma vad cu un teanc de cv-uri sub brat, batand din usa in usa, si lasand cate un cv, in speranta ca, de undeva, va aparea si locul meu de munca. Nu luasem insa in calcul ca, pentru un loc de munca, iti trebuie un cumul de mai multi factori care nu tin neaparat de pregatire (pe unii cred ca ii stiti si voi, din nefericire, foarte bine: pile, relatii, ceva fonduri :) ). Incet, incet, refuzurile, privirile consternate, uneori morocanoase, atunci cand lasam cv-urile, au inceput sa ma demoralizeze. 

Intr-o zi insa, totul s-a schimbat. Am vazut un anunt cu un loc de munca (nu era ce imi doream,dar macar era un loc de munca). Mi-am notat datele despre concursul pentru locul de munca respectiv (traducator), mi-am luat bibliografia si am inceput sa invat. M-am prezentat la concurs fara prea multe sperante deoarece, invatasem deja, pe propria piele, ca nu prea aveam loc nicaieri...

Si totusi, dupa mai multe probe de concurs, intr-o zi, un telefon, m-a anuntat ca eu am fost aleasa. Eu? Nu imi venea sa cred!

Ce a urmat apoi? M-am trezit intr-o echipa cu 6 persoane atat de diferite, incat, chiar si facand un exercitiu de imaginatie, imi era greu sa imi gasesc locul. Celelalte 5 persoane erau oameni cu experienta, o experienta care numara cam tot atatia ani, cati ani aveam eu de viata. Ma simteam stinghera, mica, un copil intr-o lume de oameni "mari", atat la propriu, cat si la figurat. 

In prima luna de munca totul era neclar, nesigur...Nu stiam exact ce trebuie sa fac, cum trebuie sa fac, incotro sa ma indrept...

Intr-o zi, un email, ne anunta ca la sfarsitul saptamanii viitoare va avea loc o actiune de teambuilding la munte. Cand am terminat de citit emailul eram deja nelinistita, pentru ca aveam mai multe necunoscute si temeri: nu stiam ce insemana teambuilding, trebuia sa ma interesez de locul unde urma sa se desfasoare acest teambuilding, si anume tabara Straja, vila Alpin*** si ma stresa si ideea de a petrece cateva zile intr-un loc complet necunoscut, alaturi de persoane pe care inca nu le cunoasteam aproape deloc. 

Primul pas facut a fost, bineinteles, un research pe google. Unii spuneau ca teambuilding inseamna sa construiesti o echipa, altii ca e doar un prilej de distractie, un fel de  “hai sa ne pierdem timpul si la munte, nu numai la birou”. Deci cu team buildingul m-am lamurit... nu prea :) 

O alta cautare pe google mi-a explicat ca Vila Alpin ***  este situata in statiunea  Straja. In apropiere la doar 50 de metri este telescaun, iar daca te intorci la 90 de grade (mai mult sau mai putin) dai cu ochii de o priveliste superba a Muntilor Retezat. 

Aici o gramada de dotari: restaurant propriu (cu mancaruri ca la mama acasa, adica traditionale), un centru de inchirieri echipament sportiv (in special pentru cei tineri si nelinistiti), centrala termica si apa calda permanent, restaurant, bar, sala de conferinta, internet wireless. Deci nu o sa imi lipseasca nimic. Unde mai pui ca la cerere se pot organiza activitati de: rafting, tiroliana, escalada, paint ball, activitati speo. Wow!

Zilele au trecut rapid si iata-ne ajunsi la locul stabilit. Nici acum nu imi imaginam ce activitati outdoor va face seful meu care nu zambea mai niciodata, colega care statea mereu cu nasul in monitor fara sa scoata ore in sir nici un sunet, sau eu, care nu ma prea impacam cu sporturile extreme.

Cand am ajuns am fost intampinati de o atmosfera calda, prietenoasa. Personalul zambea mereu incercand sa ne faca sa ne simtim "ca acasa". Zambetele lor, ambianta placuta, mancarea buna, au reusit sa ne relaxeze (chiar si pe mine) si sa ne faca mai deschisi, mai prietenosii unii cu altii. Am inceput sa schimbam impresii, sa vorbim despre locul in care eram si, incet, incet sa ne cunoastem mai bine. 

Ziua a doua a inceput la fel de bine. Dupa micul dejun, am urcat pana la Varful Straja, un loc plin de energie, unde se gasesc canale energetice de o importanta impresionanta, deoarece ele sunt legate de celelalte piramide energetice din toate colturile lumii.

N-as putea sa va spun exact cand, sau cum s-a intamplat, dar reusita acestui team building la Straja a fost una neasteptata pentru mine.

Undeva in acest cadru mirific: 

printre activitati de catarare (cine si-ar fi inchipuit ca seful mereu imbufnat va avea abilitati de catarare atat de bine dezvoltate ;) ) 

 si mini conferinte:



am inceput sa ne cunoastem mai bine si sa devenim o echipa in adevaratul sens al cuvantului. 

Asa ca, acum, de la birou, cu zambetul pe buze si cu gandul la acele momente frumoase va spun: "Lasa marea, lasa plaja, Hai in tabara la Straja!"

Acest articol a fost scris pentru Proba 16–Vila Alpin *** din Straja, Teambuilding la Straja, din cadrul competitiei  Super Blog 2014.

DEMULT, TARE DEMULT, CAND NU EXISTA INTERNET!?

A fost odata ca niciodata...Pe vremea cand  facea plopșorul pere si rachita micsunele; de cand se bateau ursii in coade; de cand se luau de gat lupii cu mieii de se sarutau, infratindu-se; de cand se potcovea puricele la un picior cu nouazeci si noua de oca de fier si s-arunca in slava cerului de ne aducea povesti... Demult, tare demult, erau era o imparatie in care oamenii furnici  traiau simplu...Aveau doar grija zilei de azi si speranta zilei de maine...Nu aveau telefoane mobile (rar de tot intalneai vreun om furnica, care avea un telefon fix, adica din ala cu fir daca va mai amintiti de el), televizoarele erau rupte dintr-un muzeu (erau alb negru, cu carcasa de lemn, mari cat o piesa de mobilier si functionau pe principiul pumnului aplicat strategic) si de Internet, nici nu se auzise, daramite sa existe in vreuna din locuintele lor. Daca priveai aceea imparatie de sus parea un musuroi de furnici. Ca la un semnal dimineata incepea forfota si furnicile adulti se indreptau spre fabricile si uzinele patriei. La un alt semnal, putin mai tarziu, in zi (inainte de ora 8) incepea forfota furnicilor copii. Acestia se indreptau spre scoli cu cheia de gat, fara sa aiba nevoie de insotitori care sa ii atentioneze la fiecare pas: ai grija, nu pasi asa, nu te grabi etc... Strazile nu erau pline de de masini bara la bara, claxoane, injuraturile soferilor grabiti sa ajunga la destinatie...Se auzeau doar pasi si rasete cristaline de copii. Pe urma se asternea o liniste totala deasupra musuroiului. Furnicutele adulti isi vedea de treaba la locul de munca, iar furnicutele copii invatau pe bancutele scolilor. La un alt semnal furnicutele copii se indreptau spre case. Ajungeau acasa unde erau singuri, se dezbracau, mancau ceva, isi terminau temele si pe urma cu cheia de la usa atarnata de gat si cu o minge la mana se intalneau mereu cu alte furnicute copii, care aveau si ele cheile de la usi atarnate de gat. Incepeau apoi sa se joace. Nascoceau tot felul de jocuri din imaginatia lor (realitatea nu le punea la dispozitie prea multe posibilitati): "Flori, fete si baieti", "Tari, orase, ape", "Tara, tara, vrem ostasi", "Ratele si vanatorii", "Castel", "Lapte gros", "Capra noua", "De-a v-ati ascunselea", "Sotron" etc.







Furnicile copii stateau afara pana cand ziua se ingana cu noaptea si pana cand vreun parinte furnica dadea semnalul: "A inceput Mihaela!". Atunci fiecare copil furnica pornea intr-o cursa contra cronometru pana in fata televizorului alb negru cu purici, unde pentru`10 minute traiau o alta viata. 

Timpul a trecut peste musuroiul de furnici si incet incet viata furnicilor a luat o alta directie...Furnicile adulti se urcau in masini impreuna cu furnicile copii pe care ii duceau pana la scara scolii. In trafic furnicile adulti erau mereu cu ochii pe ceas, cu nervii intinsi la maxim de presiunea de a ajunge la timp la locul de munca si cu mana apasata aproape mereu pe claxonul masinii in speranta ca sunetul facut de acesta va face lucrurile sa se miste mai repede. Cand ajungeau la locul de munca, furnicile adulti se asezau in fata unui calculator de unde nu se mai ridicau decat cand venea ora de plecat acasa (uneori cu intarziere de la o ora pana la n ore). Nu mancau, nu faceau deloc miscare si ramaneau tintuite pe scaunul de la birou. Pe langa calculatorul din dotare, telefonul suna tot timpul si furnicile adulti erau cu telefonul mobil intr-o mana si cu mouse-ul in cealalta. Cand venea vremea de plecat acasa, traseul era acelasi doar efectuat in sens invers: trafic, nervi, claxoane. Ajunsi acasa atat furnicile copii, cat si furnicile adulti se asezau iarasi in fata calculatorului. In casa era liniste. Nici o vorba nu rupea tacerea. Se auzea doar zgomotul tastelor de la calculator inmultit cu numarul de furnici din casa respectiva. Activitatile desfasurate la calculator erau proiecte (word, excel), internet (documentare sau distractie), jocuri online, retele de socializare (unele furnicute obisnuiau chiar sa glumeasca: Daca nu ai Facebook, nu existi"). Urma apoi o pendulare intre calculator si televizor fara vreun scop precis. Si ziua se incheia fara prea multe vorbe.

Unde, cand si cum s-a facut aceasta trecere este destul de greu de spus. Cert este ca diferenta dintre cele doua "timpuri" e ca de la cer la pamant.

Eu, personal, sunt o furnicuta ce a prins ambele perioade. Am fost furnica copil cu cheia atarnata de gat, cu prietenii mereu langa mine, pentru ca mai tarziu, sa ma transform in furnica adult ce sta in fata calculatorului nepermis de mult. Uneori ma cert singura reprosandu-mi propria "robotizare" si, totusi, analizand viata de acum si cea de demult parca nu as mai putea sa traiesc altfel decat o fac acum. Atunci eram mai fericita, vorbeam, traiau cu adevarat, fara telefoane, televizoare, Internet (si n-am murit, sunt tot aici), acum insa daca as lua-o de la capat cred ca as considera-o un fel de Apocalipsa. Sunt un fel de furnica robot dependenta de tot ce inseamna tehnologie, si in special de Internet. Acum nu ma vad fara calculatorul meu cu procesor Intel, care se misca atat de repede incat ma ajuta sa termin toate proiectele inainte de deadline-uri. Si bineinteles nu as putea sa traiesc fara routerul wirelles care imi pune la picioare intreaga lume a Internetului, de care am atata nevoie secunda de secunda. Iar cand am probleme   cu calculatorul mentionat anterior, nu ma vad decat apeland cu incredere la prietenul meu devotat, magazinul MediaDOT.ro. 

Asa ca, acum la final de poveste, ca daca n-ar fi fost, nu s-ar fi povestit aici, viata fara Internet m-a fi privat de:

• statul intre 8-10 ore in fata calculatorului si sacrificarea pana si a unui "balon" (stiti voi care :) )


• mesajele de genul "daca nu trimiti acest mesaj mai departe in 3 zile, o sa cada cerul si o sa se surpe pamantul"  :)


• sunetele care ma atentioneaza din minut in minut ca am mai primit un mesaj (mai mult sau mai putin important) fie in casuta de email, fie pe facebook, fie pe messanger si ca, daca nu fac curatenie rapid, se vor ingramadi pana imi vor manca sufletul si viata :) 


• posibilitatea ca mama, sotul, copilul, prietenii etc,  sa stie in fiecare minut sau secunda ce fac (daca sunt sau nu in fata calculatorului) :)


• posibilitatea de a fi informata absolut despre toate activitatile pe care le-au mai facut prietenii mei (reali si/sau virtuali): ce au mancat, ce au baut, unde au parcat, unde s-au plimbat, cati dinti le-au mai iesit, cati le-au cazut, etc  :)


• posibilitatea de a vedea o tona de poze cu prietenii mei si imposibilitatea de a distinge realitatea de Photoshop - pana sa imi dau seama ca exista Photoshop, Retrica etc incepusem sa intru in despresie ca probabil altii au descoperit secretul tineretii fara batranete si frumusetii fara uratenie in timp ce eu ma indrept spre panta destul de alunecoasa si coboratoare a vietii  :) 


• situatia de a tasta si in somn proiecte, referate, texte etc


• posibilitatea de a-mi stresa prietenii atunci cand particip la concursuri (ca de exemplu, SuperBlog)  ca sa ma sustina (indiferent daca vor sau nu acest lucru) :)

Cam atatea mi-am amintit in acest moment, dar sunt convinsa ca lista poate continua la nesfarsit asa ca ramane deschisa. Daca nu ai avea Internet, de ce ti-ar lipsi?

Acest articol a fost scris pentru Proba 15–MediaDot.ro, Cu sau fara Internet, din cadrul competitiei  Super Blog 2014.

 

 

EU AM DOCTORUL MEU IN FRUMUSETE! TU?

Frumusețea personală este mult mai mare decat orice recomandare – Aristotel

Cand vine vorba de frumusete toti o cauta si toti o apreciaza. Cand esti femeie frumusetea este cu atat mai mult ravnita si, prin urmare, vanata. Din cele mai vechi timpuri, frumusetea a reprezentat o constanta in viata tuturor. In prezent, desi au trecut mii de ani, lucrurile stau la fel: vrem sa fim frumosi, vrem sa vedem frumusete in jur, prin urmare cautam mijloace de a sustine si de a ajuta frumusetea.

Uneori frumusetea trebuie mangaiata, trebuie ajutata sa iasa din cochilie. Eu am avut rabdare cu frumusetea mea si chiar am cautat un Doctor in Frumusete. De ce?

In adolescenta am avut un ten de invidiat. Nu am avut un ten acneic si tenul meu stralucea de sanatate si prospetime. Treptat anii au inceput sa treaca si sa lase urme pe fata mea. La inceput am incercat sa ignor aceasta problema spunandu-mi ca mie nu mi se poate intampla. Mai apoi am inceput sa ma invinovatesc, spunandu-mi ca, poate, daca as fi avut mai multa grija de tenul meu nu as fi ajuns la pete solare si la riduri fine. Acum am ajuns la momentul in care recunosc ca am aceste probleme si incerc sa le fac fata. Bineinteles ca indiferent de problema pe care o ai e mai usor sa o rezolvi cand ai alaturi un prieten. Prietenul meu la bine si la greu este Gerovital, Doctor in Frumusete. 

Asa cum stim cum totii Farmec are o experienta indelungata in cercetarea si crearea de produse cosmetice anti age, produsele companiei ajungand in peste 30 de tari, principalele piete de desfacere fiind: Japonia, Ungaria, Polonia, Republica Moldova, Irak, Kuwait, Grecia, Canada, Dubai. Iar acum, Farmec a lansat prima linie de produse dermatocosmetice, Gerovital H3 Derma+ Prof. Dr. Ana Aslan -prima gama de produse anti-age din lume. Gerovital Doctor in Frumusete reprezinta garantia inovatiei si a calitatii iar noile produse certifica clinic eficienta produselor.

La baza cosmeticelor Gerovital H 3 Prof. Ana Aslan se afla un complex inovator. Acest complex inovator contine trei ingrediente esentiale pentru ingrijirea tenului matur: acidul hialuronic, vitamina E si Juvinity supranumit Complexul tineretii sau Rezervorul de tinerete indelungata al pielii. Aceste ingrediente actioneaza impreuna impotriva imbatranirii tenului, pentru un ten care se simte si arata mai tanar, astfel:

• Acidul Hialuronic hraneste si hidratează tenul matur in profunzime, redandu-i supletea si restaurand bariera hidro-lipidica de protectie.


• Vitamina E permite eliminarea efectelor negative ale radicalilor liberi asupra tenului, protejand acidul hialuronic, fibrele de colagen și elastina proprii pielii.


• Juvinity, complexul inovator care a reinventat formularea de succes a Gerovitalului, supranumit „Complexul tineretii” sau “Rezervorul de tinerete indelungata al pielii”, are efect de intarziere a procesului de imbatranire metabolica a nucleului celulelor, devenind astfel posibila revigorarea replicarii celulare si pastrarea aspectului sanatos al pielii.

Indiferent de tipul de ten pe care il posezi acum ai Gerovital, propriul tau Doctor in frumusete pentru: ten deshidratat, ten sensibil, ten gras/acneic si ten ridat.

http://www.youtube.com/watch?v=vvfZuX6mNCM

Din Gama Gerovital H3 Classic este alcătuita din 15 produse :

Primele fac parte din categoria produselor de curatare si hidratare: 

1. Fluid de curatare si demachiere pentru fata si ochi  Gerovital H3 Derma+

2. Crema activ hidratanta 24 h Gerovital H3 Derma+

3. Crema masca calmanta si regeneratoare Gerovital H3 Derma+

4. Crema dermoreparatoare Gerovital H3 Derma+

5. Crema emolienta super hidratanta Gerovital H3 Derma+

 Urmeaza apoi produsele pentru ingrijirea tenului gras si acneic:

6. Crema antiacneica Gerovital H3 Derma+

7. Gel spumant purifiant Gerovital H3 Derma+

8. Emulsie hidratanta matifianta Gerovital H3 Derma+

Iar pentru tenul ridat avem iarasi o serie de produse astfel incat sa putem alege ceea ce se potriveste cel mai bine tenului nostru:

9. Crema anti-rid şi fermitate Gerovital H3 Derma+

10. Crema anti-rid contur ochi Gerovital H3 Derma+

11. Activator antirid Gerovital H3 Derma+

Iar pentru ingrijirea parului avem 4 produse:

12. Tratament anti-cadere par, fiole Gerovital H3 Derma+

13. Sampon antimatreata Gerovital H3 Derma+

14. Sampon pentru scalp sensibil Gerovital H3 Derma+

15. Șamponul anticadere Gerovital H3 Derma+

Eu sunt fana Farmec si sunt mandra de acest brand romanesc,  asa ca sunt extrem de bucuroasa de lansarea acestei game pentru toate varstele, pentru toate tipurile de ten.

Produsele pe care eu le ador din aceasta gama si care rezolva problemele cu care ma confrunt in acest moment sunt cele anti rid si fermitate. Eu am Gerovital, Doctorul meu in Frumusete! Tu?

Acest articol a fost scris pentru Proba 13–Farmec, Adio, ten sensibil! , din cadrul competitiei  Super Blog 2014.

PARFUM DE FEMEIE!

"Parfumul este o emoţie lichidă."

Michael Edwards

 

A fost odata ca niciodata...Undeva, candva, demult, tare demult...O fata, femeie in devenire...Iubea viata, iubea cerul, iubea orice raza de soare...Era la inceput de drum si stia ca pe acest drum va reusi orice isi va propune daca va zambi mereu, orice s-ar fi intamplat...

Era o zi ca oricare alta...Dimineata...Simturile inca erau adormite... O stare de relaxare, de moleseala placuta...Ochii refuzau sa se deschida...Ar fi dat orice ca starea aceea, dintre vis si realitate, sa continue la nesfarsit...Brusc un miros placut...La inceput usor, ca o mangaiere, ca o atingere de inger, apoi tot mai puternic, capatand contur si forta...Era un amestec de flori de portocale, note proaspete picante de ghimbir si lemn de santal cald...Mirosul m-a invaluit usor, apot tot mai puternic ca intr-un vartej pana cand m-am trezit in...copilarie....

Intotdeauna, inainte sa apara, simteam cum ma invaluie un parfum subtil, ca o mangaiere...Era mama! Parfumul acela ma facea sa ma simt in siguranta, ma facea sa simt ca lumea e a mea, ca nimic rau, niciodata nu mi se poate intampla...

Atat de mult am iubit acest parfum incat am vrut sa il fac al meu...Sa ma reprezinte...Sa apara inainte sa apar eu si, copilul meu, sa ii simta mangaierea, sa ii simta atingerea asa cum eu i-am simtit-o altadata...

Pentru mine este cel mai drag, mai senzual, mai puternic si totusi delicat dintre toate parfumurile pentru femei, este ARMANI CODE POUR FEMME.

De ce il iubesc? Pentru ca m-a insotit mereu in momentele importante ale vietii...A fost mereu acolo, in umbra mea, delicat, dar totusi cu forta si taria care m-au facut sa pasesc si sa merg inainte chiar si atunci cand pasii imi erau nesiguri...A fost alaturi de mine in zilele cand puteam zambi larg, dar si in zilele in care ma straduiam din rasputeri sa gasesc macar un motiv cat de mic pentru a putea zambi din nou...M-a invaluit mereu ca o soapta, mi-a facut sufletul sa tremure de nenumarate ori doar prin faptul ca era prezent si ca putea sa imi creeze sentimente si stari atat de puternice printr-o simpla atingere. Il iubesc pentru ca pentru mine nu e doar un parfum, e un cocktail de emotii pe care le traiesc de cate ori ma atinge...Il iubesc pentru ca nu este un simplu parfum, ci este un fior, o stare, o emotie, o poveste!

E parfumul meu...Parfum de femeie...Puternica, plina de viata, cu personalitate...E parfumul care ma face sa zambesc fara ca macar sa am nevoie de un motiv!

Acest articol a fost scris pentru Proba 13–Onlineparfum.ro, Povestea parfumului preferat, din cadrul competitiei  Super Blog 2014.

 

 

 

 

 

CU SHEINSIDE POTI SARBATORI SI TU THANKSGIVING DAY!

Asa cum stiti cu totii se apropie cu pasi repezi sarbatoarea ThanksGiving Day, sarbatoare de origine americana. Este o sarbatoare anuala de o zi, în care se multumeste pentru bogatia din acel an, dar in acelasi timp este o sarbatoare a familiei care le da prilejul membrilor dintr-o familie sa se reuneasca si sa petreaca impreuna momente frumoase, de calitate.

Sheinside vine iarasi in ajutorul nostru cu promotii de nerefuzat. Fie ca doriti sa va adaugati noi produse de imbracaminte garderobei dumneavoastra, fie ca doriti sa faceti un cadou cuiva drag pentru a va arata recunostinta acum e momentul ideal pentru ca promotiile de pe sheinside.com sunt de nerefuzat.

Primul articol care mi-a atras atentia a fost aceasta bluza absolut superba. Este simpla, dar culorile alb si negru o fac eleganta si foarte usor sa asortat si accesorizat cu alte piese de imbracaminte sau accesorii. Pretul este si el unul foarte bun si anume 26.19 $ fiind redus de la 43.98$.

 

A doua piesa de imbracaminte care mi-a atras atentia este la fel de potrivita pentru aceasta perioada mai rece a anului. Este vorba tot despre o bluza, de culoarea neagra, cu umar cazut. Are o roiala chic, se poate asorta cu orice si avantajeaza orice tip de silueta. Pretul este redus de la 41.98 $ la 23.99 $.

Iar ultimul articol de imbracaminte de care m-am indragostit este o bluza rochie, din bumbac,  cu maneci lungi, cu imprimeu cu randunele. Este absolut superba si poate fi purtata cu orice model de colanti. Este la reducere de la 33.98 $ la 22.39 $.

Thanksgiving day is coming!

Do not stop your steps of Thanksgiving!

25% OFF OVER US$50.

Code:pretg25

here: THANKSGIVING DAY SALE