Femeie pe bune! Pe buneee?

     Uite ca iarasi am un subiect demn de discutat! Asa ca, as ussually, cum ar spune englezu', nu pot sta blanda (no sezi blanda, ar zice ardeleanul si eu, ca o ardeleanca, "proud to be", ar trebui sa ascult)... Dar, na...Cand nu poti, nu poti! 

     Femeia pe bune! Bun subiect! Ba chiar as putea filosofa mai ceva ca Seneca pe tema asta! As putea vorbi despre soarta femeii, despre statutul ei de-a lungul istoriei etc...dar n-am sa va plictisesc...Am sa vorbesc despre femeia din mine...Pe bune! 

     Ei uite ca da! Ma consider si eu, printre altele, femeie pe bune! Si ce insemn o sa va dati seama din desfasurarea unei zile de femeie "pe bune"!.

     Ca din departare, in creierul meu, incepe sa se apropie o melodie, cara imi scutura intr-un ritm infernal neuronii...E melodia de la telefon care, din super placuta, a ajuns sa fie insuportabila prin simplul fapt ca reprezinta trezirea dimineata! As da cu telefonul de pamant, daca nu as sti cat a costat (!!!) si daca nu as fi constienta ca ziua fara mine nu are sens! Asa ca intind mana, opresc melodia, si incerc sa ma motivez pentru ziua care urmeaza! Ce conteaza ca abia am inchis un ochi azi noapte pentru ca cel mic a fost toata noaptea ca un vulcan (febra mare) si ca am "dormit" cu mana pe fruntea lui si cu termometrul in cealalta! Dar nu conteaza! Sunt femeie pe bune! Ma dezmortesc si deschizand ochii imi spun: "Rise and Shine!Rise and the whole world will shine with you!".

     Da, da...Sunt femeie pe bune! Ma trezesc si, in timp ce pun de o cafea, dau mancare pisicii, pregatesc sandwich-ul si fructul pentru cel mic, pregatesc hainele pentru scoala si pentru mine, strang cateva haine aruncate aiurea, strang cateva jucarii, spal doua cani...Incepe apoi trasul de cel mic, care mereu mai vrea 5 minute inainte sa se trezeasca, imbracatul, micul dejun, plansul ca de ce nu e weekend - nici nu il pot convinge cateodata sa nu planga deoarece si mie imi vine sa plang ca nu e weekend :) ...Cand in sfarsit suntem gata de "decolat" si eu sunt gata de ...spitalul 9....dar ziua abia incepe!

      Pentru ca nu mi-am facut suficient timp pentru mine si n-am condus de ceva timp, permisul de conducere sta in geanta pana am sa imi fac iarasi macar un dram de curaj, asa ca ma agat de iluzia ca " mersul pe jos  face piciorul frumos" Un drum de 30 de minute pe jos cu ghiozdanul celui mic pe umar ( daca nu as sti ca are carti si caiete in el as putea jura - si eu si coloana mea- ca sunt pietre de moara) se termina cu broboane de transpiratie care curg incet pe spatele meu. Sunt femeie...pe bune! 

     Ajung la serviciu...Ziua abia incepe... Fac slalom printre sarcini si deadline-uri... cand simt ca fac cu nervii si nu mai pot imi amintesc ca sunt femeie pe bune...Si ca mai pot!!!Cand simt ca fiecare neuron din capul meu e pe punctul de a exploda se face ora de mers acasa! Il iau pe cel mic de la scoala, refacem traseul de dimineata, cu aceleasi pietre de moara in spate...Ajung acasa...De cand intru in casa incep sa adun, sa strang, sa spal...Pisica asteapta mancare si sa ii fac curat, vasele ma asteapta in chiuveta (desi pot jura ca ieri am spalat cel putin 5 ture de vase), hainele dau pe dinafara din cosul de haine, cel mic vrea mancare orice altceva decat ce este deja gatit in frigider! Spal vase, in acelasi timp pornesc aragazul sa gatesc felul de mancare comandat de cel mic, raspund la intrebari precum " cum face capra" din temele celui mic. Dupa vreo 2 ore ma asez in sfarsit pe canapea si imi dau seama ca sunt inca in hainele de la serviciu... Ma schimb in runde, invartind in acelasi timp in mancarea de pe aragaz si raspunzand la cat face 54-32 + 25 din cap...Se termina mancarea, mancam, alta tura de vase se aduna, imi amintesc ca n-am udat florile de o saptamana, pun hainele in masina de spalat (sper sa nu uit de ele sa trebuiasca sa le intind iar maine dimineata) .... Verificam temele, pregatim ghiozdanul pentru orele de maine, cel mic vrea o tura de scrabble sau carti (i-as spune ca sunt praf dar sunt praf mereu asa ca ...) ...cand termin tot ce am de facut imi dau seama ca e seara si ca am ratat emisiunea mea preferata (bine ca am prins genericul de sfarsit!). Adorm franta, bucuroasa ca cel mic nu a mai facut febra si ca poate prin si eu cateva ore de somn mai de Doamne Ajuta! Sunt femeie "pe bune"! Si daca indrazniti sa ma intrebati cumva: pe bunee???!!! va raspund clar si raspicat! Pe bune! Daca ar fi altfel, n-as mai fi aici, ci la Balaceanca Mall!
    Of...Si era sa uit ce era mai important (dar nu, n-am inca Alzheimer!)...Ma bucur ca cineva a avut initiativa sa scoata in lumina reflectoarelor femeile "pe bune"!  Bravo, Lactacyd! Pe bune!!!

    Esti si tu femeie pe bune? Te ascultam!!!!Suntem alaturi de tine!Pentru tine Lactacyd a pregatit produse de exceptie, avand in spate o experienta de peste 60 de ani in produse de igiena intima pentru femei. Deasemenea poti sa castigi premii (stiu ca tu, femeia pe bune, castigi mereu, dar un premiu fara atata stres ar merge bine, nu?) si tu si o alta femeie "pe bune" din viata ta! Suntem #femeipebune!